StudioBook

Despre cărți, citit și tot ce se află între coperte.

Arta lecturii

Ce se întâmplă în creier când citim

Cititul pare firesc, dar creierul nostru nu s-a născut pentru el. Cum reușește o specie fără „organ al lecturii” să transforme niște semne negre în voci, imagini și idei.

Citește articolul

Arta lecturii

Cum citim, de ce uităm și ce putem face ca să citim mai mult și mai bine.

Ne fac romanele mai empatici? Ce spun studiile

Un experiment din 2013 a anunțat că ajung câteva pagini de literatură ca să citim mai bine gândurile altora. Rezultatul nu a rezistat la verificare, dar povestea nu se oprește aici.

Citirea rapidă: ce funcționează și ce e mit

Cursurile promit mii de cuvinte pe minut fără pierderi de înțelegere. Cercetătorii care au verificat spun altceva. Ce poți face, totuși, ca să citești mai repede.

Cititul înainte de culcare: chiar ajută somnul?

Se spune că șase minute de citit reduc stresul cu două treimi. Cifra e mai fragilă decât pare, dar există și dovezi mai serioase. Ce știm și ce contează: cartea sau ecranul.

Cum să citești o carte dificilă

Unele cărți nu se lasă citite ca un roman de vacanță. O metodă veche de peste optzeci de ani, în patru trepte, arată cum te poți apropia de un text care pare peste puterile tale.

Cum să ții un jurnal de lectură

Un caiet în care notezi ce ai citit este cel mai simplu mod de a nu pierde cărțile pe drum. Obiceiul are o istorie de câteva sute de ani și câteva variante care merită încercate.

De ce e în regulă să abandonezi o carte

Mulți cititori se simt vinovați când lasă o carte neterminată. Un scriitor francez a trecut asta printre drepturile cititorului, iar o bibliotecară americană a propus chiar o regulă.

Istoria cărții

De la tăblițele de lut la tipar: cum a ajuns cartea să arate așa cum o știm.

Biblioteca din Alexandria: ce știm de fapt

Imaginea unui incendiu care a nimicit într-o noapte toată știința Antichității e mai mult legendă decât istorie. Povestea reală este mai lentă și, poate, mai tristă.

Cum a apărut cartea de buzunar

O carte bună, la prețul unui pachet de țigări, de vânzare într-o gară: în 1935 ideea părea o nebunie. Ea venea însă după patru sute de ani de încercări.

Cum se făcea o carte în Evul Mediu

O turmă de animale, luni de muncă și mâinile câtorva meșteșugari: atât costa o singură carte înainte de tipar. Drumul unui manuscris, de la piele la legătură.

De la sul la codex: de ce au cărțile pagini

Timp de trei mii de ani, o carte a însemnat un sul. Forma cu pagini legate la cotor, pe care o considerăm de la sine înțeleasă, s-a impus abia în primele secole ale erei noastre.

Gutenberg și tiparul: ce a inventat de fapt

Tiparul exista în Asia cu secole înaintea lui. Meritul lui Gutenberg stă în felul în care a pus laolaltă câteva idei, dintre care una, aproape necunoscută, a făcut totul posibil.

Lumea cărților

Cum se fac, se vând și se premiază cărțile, plus câteva curiozități.

Cum sunt așezate cărțile într-o bibliotecă

Cifrele de pe cotorul cărților de la bibliotecă nu sunt un cod secret al bibliotecarilor. Sunt o hartă a tuturor cunoștințelor, împărțită în zece, inventată acum un secol și jumătate.

Ce înseamnă ISBN-ul de pe coperta a patra

Cele 13 cifre de deasupra codului de bare nu sunt puse la întâmplare. Spun din ce țară vine cartea, cine a publicat-o și conțin chiar o cifră care verifică dacă restul sunt corecte.

Cum se tipărește o carte astăzi

De ce au cărțile pagini albe la sfârșit, de ce unele se desfac și altele nu, și cum ajunge un fișier de pe calculator un volum cu cotor. O vizită într-o tipografie.

De ce miros cărțile vechi așa cum miros

Mirosul de anticariat, cu ceva de vanilie, de migdale și de iarbă uscată, este de fapt hârtia care se descompune încet. Chimiștii l-au analizat și îl folosesc pentru a afla cât de bolnavă e o carte.